Analiza arată că România se va confrunta cu un nou șoc energetic, fiind victimă sigură. Dobânzile ridicate și inflația record creează un cerc vicios care împiedică scăderea ratelor.

Criza energetică a revenit în atenția scenei globale, cu semnale puternice către piețe, în timp ce băncile centrale se confruntă cu dificultăți în a decide ce să facă cu ratele dobânzilor, deoarece planurile inițiale de reducere a acestora pentru a stimula creșterea economică par acum improbabile. Conform datelor privind comerțul mondial, aproape 90% din petrolul care trece prin Strâmtoarea Ormuz este destinat Asiei, cu China consumând aproape 38% din total, urmată de alte țări asiatice. Europa și Statele Unite dețin o pondere marginală în acest sens. Creșterea prețurilor la carburanți este determinată de o serie de factori, iar distribuitorii ajustează prețurile în funcție de costurile viitoare ale petrolului. Evoluția prețurilor este un coșmar pentru băncile centrale, deoarece riscul de stagflație este în creștere. Investitorii se așteaptă acum la o reducere mai lentă a ratelor dobânzilor, iar băncile centrale vor trebui să-și adapteze politicile monetare în consecință. Situația din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor petrolului schimbă tabloul inflației și perturbă politica monetară. Durata și rezolvarea conflictului din Golf vor avea un impact semnificativ asupra economiilor globale.