Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu, lucru care se resimte inclusiv în România, unde prețurile carburanților au ajuns luni dimineață între 9,17 și 10,53 lei/litru.

Luni dimineață, preţurile au ajuns la 9,99 la motorina standard la Lukoil şi 9,97 la OMV, cea mai ieftină motorină standard fiind la Petrom – 9,83 lei/litru.

Benzinăriile Mol vând motorina cu 9,92 lei/litru, iar Rompetrol cu 9,93 lei/litru, acestea fiind cele mai mari prețuri înregistrate de când a izbucnit războiul din Orientul Mijlociu.

În ce privește motorina premium, cele mai mici prețuri sunt la Petrom – 10,23 – 10,26 lei/litru, urmate de Lukoil – 10,34 lei/litru, Mol – 10,47 lei/litru, Rompetrol – 10,50 lei/litru și OMV – 10,52 – 10,53 lei/litru.

Nici prețurile benzinei standard nu au rămas pe loc, cea mai ieftină benzină fiind vândută de Petrom cu 9,13-9,15 lei/litru, urmată de Rompetrol cu 9,17 lei/litru, Lukoil cu 9,19 lei/litru, Mol cu 9,22 lei/litru și OMV cu 9,26 lei/litru.

În ce privește benzina premium, prețurile încep de la 9,74 lei/litru la Petrom, ajungând la 9,92- 9,95 lei/litru la Mol, 9,94 la Rompetrol și  9,97 lei/litru la OMV.

De altfel, Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), a declarat luni că lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat el la National Press Club din Canberra, referindu-se la crizele din anii 1970.

„La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol.

Referindu-se, de asemenea, la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, el a adăugat că „această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc”.

Potrivit acestuia, cel puţin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă ţări din Orientul Mijlociu ca urmare a conflictului.

„Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală”, a avertizat el.

„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trece de obicei 20% din producţia mondială de hidrocarburi, este practic blocată din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliene şi americane împotriva Iranului.

Dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea până luni seară, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va „ataca şi distruge” centralele electrice iraniene, „începând cu cele mai mari”

Ca represalii la raidurile israeliano-americane, Iranul efectuează atacuri cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor, în special energetice, în ţările aliate cu Washingtonul, precum şi împotriva navelor care navighează în Golf, ameninţându-le în mod specific pe cele care se aventurează în strâmtoare.

În speranţa de a opri creşterea preţurilor petrolului, Statele Unite au autorizat vineri pentru o lună vânzarea şi livrarea de petrol iranian aflat pe nave. Însă Teheranul a afirmat că nu are surplus de ţiţei pe mare.