Tehnologia bateriilor poate fi folosită de gospodării pentru a obține independență energetică, devenind tot mai accesibilă.

„Este necesar să continuăm să investim în domeniul stocării de energie pentru a deveni cât mai independenți energetic”, afirmă directorul executiv al companiei ENEVO, Răzvan Copoiu. El vorbește despre bateriile de stocare de mare capacitate, dispozitive care retin energia electrică produsă din surse regenerabile și o eliberează atunci când consumul este ridicat sau rețeaua este instabilă. Aceste sisteme, folosite în principal în industrie până de curând, devin tot mai accesibile și pentru gospodării.

Ceea ce era un lux pentru companii în trecut devine acum o soluție viabilă și pentru consumatorii rezidențiali. Cererea este reală și concretă.

„Dacă avem capacitate de stocare, un consumator final poate deveni independent energetic. Mulți oameni doresc să nu mai fie dependenți de energia electrică. De exemplu, eu am o casă în Breaza și, în caz de întrerupere a curentului, prefer să folosesc o baterie pentru a avea energie electrică în casă, în loc să pornesc generatorul. Oamenii vor investi în baterii pentru că acum sunt accesibile și astfel pot deveni independenți energetic”, explică Răzvan Copoiu.

Până în 2022–2023, Uniunea Europeană se concentra puternic pe energia verde, cu obiectivul reducerii temperaturii globale cu 1,5 °C. Cu toate acestea, în urma unui raport comandat de Comisia Europeană (RAEI), discursul s-a schimbat, atrăgând atenția că Europa riscă să-și piardă competitivitatea economică în fața altor puteri care nu investesc la fel de mult în combaterea schimbărilor climatice.

Această reevaluare strategică a condus la abandonarea programului Green Deal în favoarea noului cadru numit „Smart Ville”, care continuă investițiile, dar se concentrează pe eficiența energetică, rentabilitate și adaptarea tehnologică.

Răzvan Copoiu subliniază că tranziția nu se oprește, ci se adaptează: „Nu mai există același accent ca acum câțiva ani, când banii erau direcționați exclusiv către energiile regenerabile. Acum investițiile se îndreaptă și către apărare și infrastructură, dar reglarea sistemului energetic rămâne o componentă majoră, având în vedere capacitățile deja existente. Parcurile eoliene și fotovoltaice sunt deja construite. Nu poți să le oprești”.

O problemă reală este reprezentată de stabilitatea rețelei. Un exemplu relevant este Spania, unde o supraproducție din surse regenerabile a provocat un colaps temporar al sistemului. „În Spania, una dintre teoriile vehiculate este că un exces de energie regenerabilă a dezechilibrat sistemul într-un moment dat. Sistemul are mecanisme de protecție, la fel ca și în România. Din fericire, nu s-a întâmplat asta la noi, dar nu se poate ști niciodată. Toată Spania a fost afectată pentru câteva ore, doar pentru ca sistemul să se stabilizeze”, explică Răzvan Copoiu.

Pentru a preveni astfel de situații, soluția constă în utilizarea bateriilor inteligente de stocare, care absorb energia în exces și o eliberează când consumul este ridicat. În următorii 2–4 ani, aceste tehnologii vor deveni norma în Europa pentru companii și gospodării. „Vor fi investiții semnificative de sute de miliarde de euro. Este inevitabil. Dacă vrem stabilitate energetică, nu putem ignora stocarea”, estimează Răzvan Copoiu.

În timp ce bateriile erau foarte scumpe în trecut, astăzi au devenit mai accesibile.

În Europa, segmentul rezidențial al bateriilor de stocare a crescut semnificativ, cu 57 % din capacitatea de 21,9 GWh instalată în 2024 fiind destinată locuințelor, 10,8 GWh fiind puse în funcțiune în acel an. Totuși, în același an s-a observat o încetinire, deoarece prețurile la energie au scăzut, iar piețele mature (germană, britanică, italiană) au intrat într-o fază de stabilizare.

Deși în Europa de Vest bateriile de stocare a energiei sunt deja o parte activă a tranziției energetice, în România ele abia încep să fie prezente în ofertele comerciale, inclusiv pentru gospodării. Această diferență nu este doar legată de decalajul economic, ci și de contextul regional și de evoluția politicilor publice.

În timp ce România abia începea discuțiile despre bateriile de stocare de mare capacitate anul trecut, țări precum Germania, Italia și Marea Britanie reprezentau peste 70% din capacitatea nou instalată în 2024, conform raportului „European Market Outlook for Battery Storage 2025–2029” publicat de SolarPower Europe. În total, Europa a ajuns la o capacitate cumulată de 61 GWh, cu o creștere de peste 21,9 GWh doar în 2024.

Explozia prețurilor la energie între 2021 și 2023 a fost principalul motiv pentru expansiunea rapidă în alte țări, transformând bateriile dintr-o opțiune de viitor într-un instrument economic necesar. Creșterile semnificative la prețul electricității non-rezidențiale au dus la dublarea capacității instalate în fiecare an până în 2023. România a fost în mare parte exclusă de aceste investiții din cauza lipsei de informare, acces dificil la echipamente și absența unei strategii publice coerente pentru stocare.

În plus, majoritatea țărilor avansate și-au ajustat legislația și au implementat scheme de sprijin, ceea ce le-a permis să atingă un grad mai mare de maturitate tehnologică și educarea consumatorilor. În România, programele similare (precum Casa Verde) fie s-au concentrat exclusiv pe panouri solare, fie au întâmpinat obstacole birocratice.

Raportul SolarPower Europe subliniază că fără accelerarea investițiilor în baterii, Europa riscă să piardă oportunitatea de a-și flexibiliza rețelele și de a reduce pierderile cauzate de supraproducție. Asociația își propune să atingă 400 GWh de stocare activă până în 2029, dar chiar și în scenariul optim, nu se va ajunge la pragul de 780 GWh necesar pentru echilibrarea sistemelor și reducerea emisiilor în conformitate cu Green Deal-ul european.

În contextul acesta, apariția bateriilor în oferta furnizorilor din România este mai degrabă rezultatul presiunilor externe și a ieftinirii tehnologiei, decât rezultatul unei strategii interne.

Recent, compania Kilowat, specializată în soluții de energie verde, a anunțat că România poate obține un avans semnificativ în sectorul fotovoltaic anul acesta, datorită programelor de finanțare precum Casa Verde Fotovoltaice și RePower EU, liberalizării prețurilor la energie și interesului crescut al românilor de a deveni independenți energetic. Cu toate acestea, creșterea rapidă aduce în prim plan o problemă critică: deficitul sever de capacități de stocare a energiei, un obstacol major pentru întregul sector energetic național.

„Ne așteptăm la un avans tehnologic semnificativ în ceea ce privește bateriile de stocare în 2025 și la scăderea prețurilor pentru acestea. Stocarea este o problemă crucială și este un aspect în care România are nevoie de îmbunătățiri, dar se luptă pentru a rezolva această problemă. Întregul sector al energiei verzi depinde de această interconectivitate oferită de bateriile de stocare. În sectorul rezidențial, bateriile litiu-fier-fosfat devin din ce în ce mai populare, fiind o tehnologie mai performantă și mai sigură decât litiu-ion în ceea ce privește riscul de incendiu”, a declarat Albert Soare, fondatorul Kilowat.

Cu toate acestea, sistemele BESS (Battery Energy Storage Systems) devin tot mai vulnerabile la amenințările cibernetice, conform unui nou raport publicat de Aon, lider global în servicii de consultanță în managementul riscurilor.

Raportul avertizează că atacurile asupra infrastructurii energetice se intensifică, de la întreruperea controlului la distanță al turbinelor eoliene din Germania, până la breșele din rețelele energetice din India și Luxemburg. Aceste incidente subliniază riscurile crescute pentru companiile care activează în domeniul energiei regenerabile și al stocării, infrastructuri care devin rapid parte din rețelele critice naționale.

„Securitatea operațională a rămas în urma securității informaționale. Multe dintre sistemele de control din centralele de stocare nu sunt proiectate cu măsuri de securitate cibernetică și nu sunt integrate în gestionarea riscurilor informatice la nivel de companie”, avertizează autorii raportului.

Punctul vulnerabil este sistemul de management al bateriilor (BMS), componenta care reglează încărcarea, temperatura și protecțiile interne. Dacă acesta este compromis, atacatorii pot provoca avarii fizice, instabilitate în rețea și întreruperi la scară largă.

Atacurile cibernetice asupra bateriilor industriale pot avea efecte similare cu sabotajul fizic asupra rețelei de energie.

Un alt aspect semnalat în raport este faptul că daunele fizice cauzate de atacuri cibernetice sunt adesea excluse din polițele de asigurare obișnuite pentru infrastructurile de acest tip, expunând companiile la riscuri financiare majore în caz de incidente.

În România, lipsa de educație în ceea ce privește soluțiile de stocare a energiei este o altă problemă semnalată de specialiști. „Mulți oameni nu știu ce tip de baterii să aleagă, cum să le instaleze sau ce echipamente de protecție să folosească, cum ar fi un firewall simplu, dar esențial”, adaugă Răzvan Copoiu.

Astfel, securitatea cibernetică devine crucială, deoarece un sistem conectat poate fi vulnerabil la atacuri de la distanță, inclusiv din afara UE. Este important să existe programe naționale de educare a populației susținute de companiile din domeniul energiei pentru a informa corect și a preveni eventuale incidente.

De asemenea, bateriile sunt încă într-o fază incipientă pe piața din România. „Până de curând, bateriile erau fie prea scumpe, fie indisponibile. Orice tehnologie nouă trebuie testată și verificată. Deocamdată, nu avem suficiente date de testare”, conchide Răzvan Copoiu.