Ce informații ar trebui să eviți să împărtășești cu ChatGPT și de ce nu este un confident complet sigur? Problemele etice și legale asociate cu dezvăluirea informațiilor.

Afirmațiile recente ale CEO-ului OpenAI, Sam Altman, despre lipsa protecției legale pentru conversațiile cu ChatGPT au generat îngrijorări referitoare la confidențialitate în era AI. Mai mulți experți din domenii precum etica, dreptul și educația avertizează că oamenii proiectează atribute umane periculoase asupra inteligenței artificiale.

Ana Ruxandra Badea, doctor în bioetică, subliniază că internetul, deși este un spațiu public, este controlat în mare măsură de companii private, lipsindu-i utilizatorului siguranța garantată de stat în alte spații publice tradiționale. Ea consideră că generațiile mai în vârstă au o percepție mai critică și reticentă față de utilizarea internetului, spre deosebire de generațiile mai tinere care nu au cunoscut lumea pre-internet și care pot avea o atitudine mai puțin obiectivă față de mediul virtual.

Ea menționează că antropomorfizarea AI-ului poate duce la probleme etice serioase, deoarece tendem să atribuim acestor sisteme abilități umane, deși funcționarea lor este total diferită de cea a inteligenței umane. Soluția pe termen lung, conform sa, ar fi o educație digitală solidă încă din familie și școală pentru a înțelege corect interacțiunea cu internetul și AI-ul.

În ciuda lipsei de reglementare legislativă la nivel național și internațional, OpenAI și alte entități dezvoltatoare de AI trebuie să acționeze cu bună credință și să ia măsuri de mitigare a riscurilor în interacțiunile om-AI. Avocata Ruxandra Vișoiu confirmă că riscurile legale sunt reale și insuficient înțelese de utilizatori, subliniind că informațiile confesate AI-ului pot avea consecințe neașteptate.

Ea explică că, spre deosebire de un avocat sau psiholog, AI-ul nu beneficiază de același regim de confidențialitate prevăzut de lege. Cu toate acestea, utilizarea conversațiilor cu AI într-un proces penal este puțin probabilă, deoarece probabilitatea ca acestea să fie folosite împotriva utilizatorului este redusă, cu excepția unor situații extreme.

Întrucât reglementarea juridică a AI-ului este încă într-un stadiu incipient, utilizatorii trebuie să fie vigilenți în interacțiunile lor cu AI-ul și să evite dezvăluirea informațiilor sensibile. Vișoiu avertizează că normele legale ar putea întârzia să țină pasul cu evoluția tehnologică, lăsând AI-ul într-o „zonă gri” în care confidențialitatea nu este garantată.

În final, se subliniază importanța informării corecte și a atenției la termeni și condiții în interacțiunea cu orice platformă online, inclusiv AI-ul. Este esențial să se aibă în vedere lipsa protecției legale și incertitudinea cu privire la statutul interacțiunilor cu AI-ul, evitându-se dezvăluirea informațiilor personale sensibile.