Volumul ghetarilor elvetiene a scazut cu 10% in ultimii doi ani, ceea ce sugereaza o topire din ce in ce mai rapida. STUDIU

Ghețarii din Elveția s-au topit în ultimii doi ani de două ori mai mult decât între anii 1960 și 1990, ca urmare a condițiilor meteorologice extreme exacerbate de schimbările climatice, arată un studiu publicat joi și citat de AFP, conform Agerpres.

Zăpada insuficientă în timpul iernii și temperaturile foarte ridicate în timpul verii au dus la o scădere de 10% a volumului acestor capodopere ale naturii între 2022 și 2023, potrivit grupului de experți responsabili cu studierea criosferei din cadrul Academiei Elvețiene de Științe Naturale.

Concluzia lor este clară: „Ghețarii elvețieni se topesc tot mai rapid”. Anii extremi se succed și sunt asemănători: după o scădere de 6% a volumului lor în 2022, un an record, ghețarii elvețieni s-au topit cu încă 4% în acest an. Este cea de-a doua cea mai mare scădere înregistrată de la începutul măsurătorilor.

„Este o combinație nefavorabilă de fenomene meteorologice extreme și schimbări climatice” care face aceste lucruri tot mai probabile, a explicat Matthias Huss, responsabilul rețelei de înregistrări glaciologice din Elveția (Glamos), citat de AFP.

„Dacă vom continua în ritmul observat în ultimii ani – și totul merge chiar mai rapid – fiecare an va fi un an prost”, a subliniat el. „Am asistat la schimbări atât de semnificative ale climei în ultimii ani încât este perfect posibil să ne imaginăm această țară fără ghețari”, a adăugat cercetătorul, subliniind totuși că o acțiune decisivă de „stabilizare a climei” prin reducerea rapidă a emisiilor de CO2 la zero ar putea permite păstrarea „unei treimi din gheața formată în Elveția”.

Acest lucru ar însemna că, deși toți ghețarii mici ar dispărea, iar ghețarii mari ar fi mult mai mici, ar mai exista încă gheață în regiunile cele mai înalte ale Alpilor și câțiva ghețari pe care i-am putea arăta nepoților noștri, a explicat Huss.

Topirea gheții a afectat întreaga țară alpină, considerată „rezervorul de apă” al Europei, datorită celor 1.400 de ghețari care alimentează numeroase lacuri, râuri și pâraie. În sudul și estul Elveției, ghețarii s-au topit aproape la fel de mult ca în anul record 2022.

Astfel, în Valais (sud) și în Engadine (est), s-a înregistrat o topire a gheții de câțiva metri la altitudinea de peste 3.200 de metri, în timp ce acum câțiva ani ghețarii erau încă în echilibru la această altitudine.

În iarna 2022/2023, a căzut foarte puțină zăpadă pe ambele părți ale Alpilor, iar vremea a fost foarte caldă. Prin urmare, în toate stațiunile a fost mult mai puțină zăpadă decât în mod obișnuit. La altitudinea de peste 1.000 de metri, în prima jumătate a lunii februarie, stratul de zăpadă măsurat a fost, în general, ușor mai mare decât în iernile din 1964, 1990 și 2007, când a fost puțină zăpadă. Cu toate acestea, topirea a atins noi recorduri în a doua jumătate a lunii februarie, iar stratul de zăpadă a atins doar aproximativ 30% din media multianuală.

Luna iunie, secetoasă și foarte caldă, a dus la topirea stratului de zăpadă cu două până la patru săptămâni mai devreme decât de obicei. Potrivit unui studiu al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) publicat anul trecut, topirea gheții și a zăpezii este una dintre cele zece amenințări majore cauzate de încălzirea globală.

Conform unui alt studiu publicat în ianuarie de revista Science, jumătate dintre ghețarii de pe Pământ, în special cei de dimensiuni mici, sunt condamnați să dispară până la sfârșitul secolului din cauza schimbărilor climatice.