Un autor francez a compus o carte de 300 de pagini în care nu a folosit litera „e”, cea mai des utilizată vocală în limba franceză. Această alegere a fost analizată de criticii literari.

Un autor francez a scris un roman de 300 de pagini fără litera „e”. Povestea lui Georges Perec nu se concentrează pe snobismul literar, ci pe ceea ce rămâne atunci când ceva esențial lipsește.

„La Disparition” (Dispariția), romanul apărut în 1969, l-a făcut celebru pe autorul său, George Perec. Cu cele 300 de pagini, Perec a realizat un exercițiu literar care poate părea o glumă intelectuală: un roman fără vocale „e”, cea mai folosită literă din limba franceză.

Mai important decât performanța tehnică este motivul pentru care Perec a ales să facă acest lucru. „La Disparition” este o lipogramă, un text scris cu excluderea deliberată a unei litere.

Eliminarea „e”-ului este și mai fascinantă în cazul lui Perec, având în vedere că această literă este de bază în limba franceză. Romanul este o poveste detectivistivă ciudată în care personajele dispar, sunt căutate și se pierd, fără să fie explicată vreodată cauza.

Criticii literari au încercat să identifice semnificația eliminării acestei litere și au ajuns la concluzia că lipsa „e”-ului trimite la o lipsă și mai mare: mama scriitorului, deportată și ucisă în timpul Holocaustului, iar tatăl său ucis în timpul războiului.

Perec s-a născut într-o familie de evrei polonezi și copilăria sa a fost marcată de pierdere, lipsă, război și tăcere, influențându-și scrierile.

Membu al grupului Oulipo, Perec era interesat de constrângeri formale în scriere. Ideea centrală a grupului era că limitarea nu sufocă creativitatea, ci o stimulează.

Perec nu poate fi redus la statutul de „scriitor al romanului fără „e”. Scrierile sale explorează obsesiile, obiectele mici și banale, documentând viața cotidiană.

Pasiunea lui Perec pentru inventare și tipologii, precum și capacitatea sa de a găsi sens din lipsă, rămân actuale și inspiratoare.

Lecția pe care ne-o transmite Perec este că lipsa nu distruge, ci construiește. Într-o lume a zgomotului, lipsa poate oferi structură și sens.

Opera lui Perec, dificil de încadrat, dar ușor de recunoscut, continuă să fie o sursă de inspirație, arătând că tăcerea poate transmite mai mult decât cuvintele.