Traseul românului de la petrecerea cu grătar și mici la participarea la slujba specială de la biserică.

Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinilor, plină de simboluri profunde. Cu toate acestea, unii români preferă să petreacă mai des în aer liber, cu grătarul aprins. De multe ori, petrecerea începe chiar de pe 1 Mai, cu mici și bere. În trecut, în comunism, oamenii ciocneau ouă în secret, iar în perioada interbelică, la Slujba de Înviere era necesară o ținută specifică.

Vacanțele la munte, city-break-urile în țări exotice sau weekend-urile la bunici de la țară reprezintă minivacanța de Paște pentru unii dintre noi, care se poate conecta cu 1 Mai, oferind astfel șase zile libere. Totuși, astfel de situații au apărut mai ales după anii ’90, deoarece înainte erau rare ocaziile în care românii aveau câteva zile libere într-un an.

În 2024, românii beneficiază de 17 zile libere legale, iar bugetarii chiar de câteva zile libere în plus. În timpul comunismului, anumite zile religioase erau reprimate, iar zilele laice erau promovate pentru a îndepărta oamenii de Biserică. Cu toate acestea, credința a rămas puternică în sufletul oamenilor, care mergeau în secret la slujbe și își sărbătoreau tradițiile.

Astăzi, românii își petrec zilele libere în diverse moduri, de la ieșiri în oraș la excursii în natură sau vacanțe în străinătate. Agențiile de turism au raportat o creștere a rezervărilor, iar petrecerile de sărbători au devenit mai variate și mai diverse. Chiar și cu toate aceste schimbări, tradițiile de Paște precum ciocnitul ouălor și petrecerea alături de familie rămân importante pentru mulți români.