Părintele basmelor românești, care se opune utilizării bradului de Crăciun: „Doar la morminte am văzut un copac împodobit într-un asemenea mod.”

Petre Ispirescu, celebrul scriitor care a încântat copilăriile cu basmele sale, a avut o reacție negativă față de apariția pomului de Crăciun în casele românilor. Folcloristul se temea că acest obicei va distruge tradițiile legate de Nașterea Domnului.

Născut în 1830 la București, Ispirescu a fost un culegător de basme populare românești recunoscut pentru talentul său în a povesti. Deși aprecia creațiile populare, el nu a privit cu ochi buni introducerea pomului de Crăciun în tradiția românească. Într-un articol publicat în revista „Convorbiri Literare”, el a descris pomul de Crăciun ca fiind un obicei străin care va afecta obiceiurile românești.

Ispirescu a fost impresionat de primul pom de Crăciun pe care l-a văzut în copilărie, în casa unui neamț. Experiența l-a marcat puternic, deoarece era obișnuit să asocieze pomul împodobit cu moartea tinerilor necăsătoriți. El credea că acest obicei va eroda tradițiile românești și va favoriza influențele străine.

De-a lungul timpului, Ispirescu a încercat să încurajeze păstrarea tradițiilor autohtone și să se opună influenței străine. Deși temerile sale nu s-au adeverit complet, el a rămas un promotor al valorilor și obiceiurilor românești autentice.

Chiar dacă Ispirescu a avut rezerve față de pomul de Crăciun, moștenirea sa literară rămâne de necontestat. Basmele sale, precum „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, „Prâslea cel voinic și merele de aur” sau „Greuceanu”, au devenit povești clasice iubite de copii din întreaga lume.

Petre Ispirescu a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români din secolul al XIX-lea, cu o contribuție semnificativă la promovarea folclorului și a literaturii românești.