Leana supraveghea cu atenție concediile lui Ceaușescu și ale elitei comuniste, asigurându-se că acestea se desfășurau sub controlul strict al regimului.

Vacanțele elitei comuniste în regimul Ceaușescu erau ritualuri ale puterii, controlate strict de partid și de cuplul Ceaușescu. Relaxarea era monitorizată cu atenție, iar timpul liber al liderilor era supravegheat îndeaproape. Nicolae Ceaușescu a intensificat controlul asupra timpului liber al liderilor, punând capăt vizitelor occidentale și alegând să-și țină colaboratorii aproape. Vacanțele erau parte a unei rutine anuale, militarizate și obligatorii, iar prezența la activități organizate de Ceaușescu era obligatorie. Chiar și când erau în concediu, cuplul Ceaușescu păstra aparența muncii continue, refuzând invitațiile de la colegi din străinătate. Vacanțele erau o formă de control și supraveghere, în care loialitatea față de partid era recompensată cu privilegii. Schimburile internaționale de cadre ofereau o formă de turism ideologic, iar accesul la facilități sau privilegii se făcea pe baza de merite și fidelitate. Chiar și vacanțele externe erau atent monitorizate, iar cadourile între delegații oficiale erau parte a ritualului diplomatic al vremii. Diferențele între oamenii de rând și elitele partidului erau evidente, iar nomenclaturiștii trăiau în realități paralele, trăind în locații diferite și având acces la beneficii diferite. Vacanța devenea astfel un indicator al apartenenței, ierarhiei și propagandei în regimul comunist.