Care a fost motivul pentru care Armata Română a intrat în Budapesta pe data de 4 august 1919?

Pe 3 iulie 1919, Comandamentul ungar a emis un ultimatum Armatei Române, solicitând retragerea trupelor sale la est de „linia Clemenceau” până pe 4 iulie. Cu toate acestea, Marele Cartier General român a ordonat ca trupele să rămână pe poziții. La 4 iulie, mareșalul Foch a susținut poziția română și a recomandat ca trupele să rămână pe linia Tisei până la dezarmarea Ungariei conform angajamentelor asumate.

Într-o scrisoare către premierul Clemenceau, Foch a avertizat că nerespectarea cererilor României ar pune în pericol securitatea țării și pacea în Europa de Sud-Est. Consiliul Suprem Interaliat a decis menținerea statu-quou-lui în regiune pe 6 iulie.

Conflictul dintre Ungaria și vecinii săi a dus la situații de tensiune, iar deciziile Aliaților au fost întârziate. După eșecul Conferinței de Pace de a lua o decizie comună împotriva Ungariei, Armata Română a hotărât să forțeze Tisa și să urmărească armata maghiară până la capitulare pentru a asigura integritatea teritorială a României.

Forțele române au obținut o victorie remarcabilă împotriva armatei ungare, suferind pierderi semnificative. Această jertfă a fost esențială pentru consolidarea hotărârii de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.