Anul 2025 a fost un an paradoxal pentru cultura română, cu săli pline, premii câștigate, dar și bugete tăiate.

În 2025, cultura română a cunoscut o intensificare fără precedent: festivaluri aglomerate, artiști internaționali, orașe transformate în scene și un public mai numeros ca niciodată. Cu toate acestea, anul a evidențiat fragilitatea sistemului cultural, prins între succesul evenimentelor și presiunea financiară constantă.

Un moment tragic a fost furtul a patru obiecte din Tezaurul României dintr-un muzeu din Țările de Jos. În ciuda acestor evenimente, festivalurile din întreaga țară au continuat să își mențină statutul de reper. TIFF la Cluj-Napoca, Les Films de Cannes à Bucarest, Astra Film Festival la Sibiu, One World Romania, Festivalul Internațional de Teatru la Sibiu și Festivalul Național de Teatru la București au adus împreună artiști de prestigiu și au oferit publicului experiențe culturale de neuitat.

Pe plan internațional, România a fost reprezentată la evenimente precum Bienala de Arhitectură de la Veneția și Expo 2025 Osaka, unde pavilionul național a suscitat interes și apreciere. În același timp, artiști români precum Radu Jude, Andrei Epure și Mihai Mincan au continuat să facă valuri în lumea cinematografiei cu filme premiate și apreciate la festivaluri internaționale.

Cu toate acestea, sectorul cultural a fost afectat de presiuni financiare și de discuții referitoare la restructurarea Institutului Național al Patrimoniului. În plus, incidentul rușinos al furtului din Tezaurul Dacic din Olanda a subliniat vulnerabilitatea patrimoniului cultural românesc și necesitatea unor măsuri mai eficiente de protecție.

Pe de altă parte, există și semne de revitalizare în scena culturală, cum ar fi deschiderea Teatrului Grivița 53 din București, un proiect independent care reprezintă o nouă abordare în finanțarea și organizarea instituțiilor culturale. Toate aceste aspecte conturează peisajul cultural complex și divers al României în anul 2025.