Analiza: Tezaurul a fost furat și un an a trecut fără ca vinovații să fie pedepsiți. Un oficial român afirmă că modificările în legislația românească sunt inutile, deoarece întregul sistem european ar trebui să fie revizuit.

La un an de la jaful Tezaurului Dacic de la Muzeul Drents din Assen, investigația în Țările de Jos continuă, iar bunurile nu au fost recuperate. În România, legislația privind exportul patrimoniului cultural a rămas neschimbată, iar instituțiile implicate funcționează în același cadru procedural. Furtul, considerat inițial un șoc național, a devenit un test pentru sistemul de gestionare a bunurilor de patrimoniu.

Expoziția din Țările de Jos, care prezenta civilizația dacică, a fost gândită în jurul unor piese excepționale. După jaful din ianuarie 2025, au urmat demiteri, anchete și declarații oficiale. Consecințele s-au resimțit în întreruperea colaborărilor internaționale și a exporturilor temporare de patrimoniu.

În urma jafului, s-a analizat traseul care a dus la expunerea Tezaurului Dacic peste granițe, cadrul legislativ care a permis transferul și vulnerabilitățile descoperite după furt. Situația a devenit un test pentru instituțiile responsabile cu protejarea patrimoniului.

Înainte de jaful din Țările de Jos, expoziția a fost organizată conform practicilor internaționale obișnuite. Exportul temporar a fost aprobat conform legislației românești și internaționale.

În urma jafului, au fost luate măsuri pentru revizuirea legislației și procedurilor interne legate de exportul temporar. Cu toate acestea, nu au fost înregistrate schimbări semnificative în sistemul existent.

Investigația continuă în Țările de Jos, iar bunurile furate rămân în mare parte nerecuperate. În paralel, eforturile diplomatice și judiciare între țările implicate sunt în desfășurare.

Furtul a avut un impact asupra prezenței internaționale a României în expoziții muzeale. Proiecte planificate au fost suspendate sau abandonate, iar țara lipsește acum din spațiile în care patrimoniul său era prezent anterior.