Explorarea Bucovinei, de la Suceava la Voroneț.

Traseul tradițiilor și al mănăstirilor din Bucovina este întotdeauna actual – indiferent de sezon, este o adevărată binecuvântare pentru suflet și corp. Călătoriile pot fi făcute pe jos, cu bicicleta, cu mocănița sau chiar și cu trăsura, iar în opriri puteți fi sigur că veți fi întâmpinați de oameni cu inima deschisă și de mâncăruri delicioase.

Când simțiți dorul de a merge în țara natală, Bucovina este o destinație pe care nu trebuie să o ratați, fie că alegeți să mergeți cu mașina sau să vă aventurați cu bicicleta pe drumurile bătătorite de strămoși printre dealuri și văi încărcate de o istorie și energie aparte. Chiar dacă vara s-a încheiat, zona de nord a Moldovei are frumuseți de nedescris, în special în toamnă. Dacă alegeți să urmați traseul prezentat cu bicicleta, pe ruta București-Suceava există un singur tren pe zi care are un vagon special amenajat pentru biciclete, iar taxa este de 20 de lei per bicicletă.

Suceava, capitala istorică

Odată ce ajungeți în Suceava, printre locurile de neratat se află Cetatea de Scaun a Moldovei, un loc care datează din secolul al XIV-lea. Deși cetatea este în ruină și nu mai este funcțională, poate fi vizitată și oferă o experiență atemporală, transportându-vă în vremurile în care soarta întregului principat era decisă aici. Timp de 200 de ani, domnii Moldovei, începând cu Petru I Mușat – sub a cărui domnie a fost construită cetatea – au găsit aici un loc sigur și strategic, unde au colaborat cu sfătuitorii lor pentru a asigura moldovenilor un trai decent și pentru a conduce o țară mereu la confluența puterilor străine care doreau bogățiile ei.

Cetatea de Scaun este un monument istoric de interes național, format dintr-un castel și ziduri de apărare. A fost consolidată și completată printr-un amplu proiect desfășurat în perioada 2011-2015. Aici, vizitatorii pot călători în timp, în special datorită tehnologiei, prin intermediul cărții interactive de istorie medievală a Moldovei intitulată „Străinii despre noi” și prin proiecția video „Cronica Cetății Sucevei”. Obiectivul cultural și turistic este administrat de Muzeul Național al Bucovinei, iar programul de vizitare și tarifele pot fi consultate pe site-ul oficial al instituției, muzeulbucovinei.ro.

Structura inițială a cetății era diferită față de cea pe care o putem vedea astăzi, deoarece de-a lungul secolelor alți domni au contribuit semnificativ la fortificarea sa. Printre aceștia se numără Alexandru cel Bun – cel care a dezvoltat sistemul de apărare al cetății – și Ștefan cel Mare, sub domnia căruia a fost construit zidul de incintă, la care ulterior s-a adăugat un altul și alte metode de întărire. De-a lungul timpului, cetatea a suferit distrugeri, reparații și modificări, în funcție de situația politică a țării. Aflată la o înălțime de 70 de metri față de lunca Sucevei, cetatea oferă o vedere panoramică asupra văii Sucevei, unde modernitatea se îmbină cu istoria și tradiția.

În apropierea Cetății de Scaun se află și Muzeul Satului Bucovinean, un muzeu în aer liber inclus pe lista monumentelor istorice din județ. Odată ce treci prin poarta muzeului, ești transportat înapoi în timp, într-o perioadă în care viața era mai simplă, traiul mai liniștit și oamenii mai spirituali. Aici poți vizita peste 30 de obiective, inclusiv case tradiționale din lemn, anexe gospodărești, instalații tehnice populare, ateliere meșteșugărești și construcții comunitare. Printre construcțiile expuse se numără Casa de locuit din Roșu (secolul al XIX-lea), Crâșma și Șaru Dornei (prima jumătate a secolului XX), Atelierul de olărit din Marginea (începutul secolului XX), precum și Moara de apă din Mănăstirea Humorului sau Moara lui Boca (aproximativ 1870), și multe altele. În anumite perioade, aici se organizează diverse evenimente, inclusiv târguri pentru meșteșugari.

De asemenea, în Suceava puteți vizita și Cetatea Șchei, cunoscută și sub numele de Cetatea de Apus a Sucevei. Aceasta oferă o vedere panoramică asupra întregii văi nordice a Sucevei și este considerată și sit arheologic. Accesul la cetate se face pe un drum forestier situat la sfârșitul străzii Mihail Sadoveanu din Suceava.

La aproximativ 70 de kilometri nord-vest de Suceava se află comuna Putna, unde se găsește Mănăstirea Putna, una dintre cele mai cunoscute din țară. Construcția acestui loc spiritual al lui Ștefan cel Mare a început în timpul domniei sale, pe 10 iulie 1466. Inițial, așezământul era o necropolă domnească pentru familia regală, dar ulterior și-a extins funcțiile, mai ales că Ștefan cel Mare obișnuia să vină aici pentru a-și găsi liniștea și a-și aduna gândurile. Astfel, au fost adăugate o casă domnească și fortificații necesare datorită poziției geografice. În timp, mănăstirea a devenit un important centru cultural și spiritual, înființându-se o școală în care se învățau limbile greacă și slavonă, dar și logica, muzica bisericească și astronomia.

Deși a suferit diverse modificări de-a lungul timpului, mănăstirea păstrează elemente ale construcției inițiale realizate de Ștefan cel Mare, așa cum dovedesc săpăturile arheologice efectuate în 1969-1970. Pe lângă valoarea spirituală a locului, Mănăstirea Putna reprezintă și o comoară culturală și istorică. Aici puteți vedea cea mai veche cruce din România, datată în 1503, Tetraevangheliarul de la Humor, datat în 1473, Clopotul Blagoveștenie, dăruit de Ștefan cel Mare în 1490, o cădelniță din 1470, precum și Acoperământul Mariei de Mangop – o broderie realizată cu fir de aur, argint și mătase, datată în 1477 – și o icoană adusă de aceasta în Moldova, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, datată în secolul al XV-lea și considerată a fi făcătoare de minuni. Cel mai important element cultural și istoric din cadrul Mănăstirii Putna este mormântul lui Ștefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmură albă. Cei care urmează acest traseu turistic cu trenul pot ajunge până în comuna Putna. De asemenea, începând din toamna anului 2022, Mănăstirea Putna este și punctul de plecare pentru traseul Via Transilvanica, oferind cazare pelerinilor și drumeților.

În nord-vestul localității se află Schitul lui Daniil Sihastrul, o chilie săpată în piatră, despre care se spune că a oferit adăpost lui Ștefan cel Mare după ce s-a rătăcit în munți în timpul unei vânători. În jurul chiliei a fost construită o curte în care este amenajat un parc, un loc perfect pentru a vă recupera liniștea și pacea interioară. Pe drumul către Moldovița, puteți vizita și Mănăstirea Sihăstria Putnei și Cascada Bursuc.

Comuna Moldovița se află la aproximativ 35 de kilometri de Putna, pe valea Râului Săcreieș. La intrarea în sat, pe drumul 32D, se găsește tiroliana Moldovița – o nouă atracție pentru cei dornici de aventură în Moldova. Puteți avea parte de o experiență de neuitat, planând deasupra pădurii și a satului pe tiroliana special amenajată pentru adulți, bucurându-vă de o priveliște de neuitat. De asemenea, nu s-au uitat nici cei mici, pentru care a fost amenajată o mini-tiroliană care să le stimuleze dorința de aventură. Vizitatorii sunt întâmpinați de o echipă de gospodari care vă vor încânta papilele gustative cu mâncăruri tradiționale și băuturi alese.

Oamenii din Moldovița sunt primitori, cu un zâmbet pe buze, inimi deschise și talent de povestitor, asemenea lui Creangă. Astfel, puteți afla despre huțuli – nomazi veniți din Galiția în Bucovina și Maramureș -, istoria lor, obiceiurile și tradițiile pe care le urmează încă și importanța ajutorului reciproc și promovării meșteșugurilor. „Deprinși cu sihăstriile, înfrățiți cu ținuturile fără poteci, din zonele înalte ale munților, au supraviețuit ageri și vicleni într-o lume în care doar cei mai puternici au șanse. De când își amintesc, huțulii trăiesc într-o încrengătură de neam care își lasă moștenirea de spiritualitate și tradiție de la bunici la nepoți. Povești stranii, încrustate cu întâmplări trăite în realitate, frumoase ca un toiag împodobit cu spire de alamă, cu tâlcuri ascuțite ca o gură de baltag, întâmpină nopțile lungi de iarnă și nopțile scurte de vară. Firescul și naturalul se împletesc, dând naștere unei armonii desăvârșite”, scria Casian Balașciuc despre huțuli în volumul „Stranii povestiri huțule”. Dacă vă permiteți să vă bucurați în liniște de această experiență culturală, cei de la tiroliana Moldovița vă pot învăța câteva cuvinte în limba huțulă, pe care nu aveți cum să nu o auziți pe stradă dacă mergeți pe jos prin Moldovița.

O altă modalitate de a descoperi zona este cu celebrul tren cu abur Mocănița Huțulcă din Moldovița. „Vechiul tren cu abur vă va purta într-o călătorie liniștită și de neuitat în tărâmul de poveste al huțulilor”, se menționează pe site-ul menționat. Plimbarea cu trenul cu abur poate fi făcută de obicei doar cu rezervare făcută cu 24 de ore înainte, mai ales în sezonul turistic. Traseul începe de la Gara Mocănița Huțulca Moldovița, urmărește cursul râului Moldovița și se încheie la intrarea în satul Argel. În timpul verii, doar primul vagon al trenului este acoperit pentru a proteja pasagerii de scânteile provenite de la mocăniță, dar acestea pot ajunge chiar și la al doilea vagon. „Linia urmărește râul Moldovița, într-o zonă pitorească, tipică pentru Bucovina, cu case tradiționale din lemn, garduri de lemn și clăi de fân pe fiecare câmp. Pe toate dealurile veți vedea fânare și oboroane. Capătul liniei este o poiană la marginea pădurii de brad, unde iarna aveți ocazia să vedeți sănii trase de cai și să participați la o masă tradițională bucovineană”, conform moldovitaturistica.ro. Traseul durează aproximativ trei ore, inclusiv o oră de pauză la capătul liniei, unde este amenajată o zonă în care puteți degusta bucate și băuturi tradiționale, proaspete și multe dintre ele gătite pe loc. Programul poate fi consultat pe mocanitamoldovita.com, unde se fac și rezervări, iar tariful este de 50 de lei pentru adulți și 30 de lei pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 16 ani.

Cei care doresc să exploreze satul într-un mod și mai tradițional pot face acest lucru cu trăsura, iar durata plimbării depinde de fiecare călător care dorește să experimenteze această experiență. În timpul acestei plimbări, vă puteți simți cu adevărat acasă, deoarece Bucovina înseamnă acasă, iar priveliștea din acest loc este de poveste.

Tradiția ouălor și a spiritualității

În Moldovița puteți vizita și Muzeul Ouălor „Lucia Condrea” – cel mai mare muzeu de autor din lume – în care sunt expuse aproximativ 15.000 de ouă din cele peste 30.000 realizate de artistă. Se pare că celelalte creații se află în muzee, case regale și colecții private, potrivit site-ului oficial al muzeului. Ideea de a realiza acest muzeu a apărut ca urmare a mulților ani de muncă și din dorința de a lăsa generațiilor viitoare o moștenire artistică inestimabilă. Exponatele sunt expuse în 106 vitrine și există trei secțiuni: lucrări unice ale Luciei Condrea, colecția de ouă încondeiate foarte vechi adunate din satele locuite de etnia huțulă (Moldovița, Ciumârna, Breaza, Izvoarele Sucevei, Ulma, Brodina, Moldova Sulița) și colecția internațională formată din exponate primite de la creatori din 56 de țări recunoscute în lume pentru tradiția lor în acest domeniu al artei. Unele dintre cele mai vechi exponate datează din 1883.

Tot în Moldovița se află și Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului Secrieș-Moldovița, la care se ajunge pe un drum forestier. „Cei care se încumetă să urce dealul până la mănăstire au timpul necesar să reflecteze asupra greutății care le încarcă sufletul și trupul deopotrivă. Este pe acest drum al ispășirii că își pot cunoaște și recunoaște încercările interioare, așa cum îi călăuzește prin lume zi de zi, an după an, dorința după dorință. Doar priveliștea blândă le alină suferința urcușului pe drumul care pare să-i înalțe către miezul înțelesurilor cerului. Este o ascensiune a sinelui, pentru sine, deasupra lumii pământești, învingând măcar pentru câteva ore ispitele obișnuite”, se menționează pe site-ul mănăstirii. Biserica adăpostește două icoane ale Maicii Domnului care au izvorât mir și este în plin proces de construcție a altarului de vară cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, precum și a cliserniței, bucătăriei, trapezei și altor anexe.

Moldovița Mușatinilor

În sudul localității, în comuna Vatra Moldoviței, se află Mănăstirea Moldovița, o construcție ctitorită de Petru Rareș în 1532. Se pare că mănăstirea originală a fost construită în timpul domniei domnilor Mușatini, în special a lui Alexandru cel Bun, dar a fost distrusă în urma unei alunecări de teren. Clădirea actuală păstrează încă pictura originală în frescă, mai ales pe peretele sudic, care ar fi fost realizată sub coordonarea celebrului Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareș. În timpul domniei acestuia, biserica a fost înconjurată de ziduri și turnuri de apărare, ceea ce contribuie la aspectul de mică fortăreață al lăcașului de cult.

De asemenea, mănăstirea găzduiește și un muzeu, amenajat în cliserniță, unde pot fi văzute manuscrise din secolul al XV-lea, un Tetraevangheliar caligrafiat la Moldovița în 1613, o psaltire din 1614, jilțul domnesc al lui Petru Rareș, precum și diverse broderii dăruite de voievodul Ștefan cel Mare, datate în secolul al XV-lea. Biserica „Buna Vestire” din cadrul Mănăstirii este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO începând din 1993 în grupul „Bisericile pictate din nordul Moldovei”, alături de Biserica din Voroneț.

La aproximativ 34 de kilometri de Moldovița se află Voroneț, care găzduiește mănăstirea cu același nume, cunoscută și pentru „albastrul de Voroneț”. Drumul până în această localitate poate fi parcurs și cu bicicleta, deși anumite porțiuni pot fi periculoase din cauza traficului intens și îngustării șoselei.

Mănăstirea Voroneț, supranumită și „Capela Sixtină a Estului”, a fost construită în 1488 și este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Ceea ce impresionează și astăzi este faptul că biserica a fost ridicată în doar 3 ani și 3 săptămâni, un timp-record pentru acea perioadă. Mănăstirea a devenit rapid, încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, un important centru spiritual și cultural, iar viața monahală a prins amploare odată cu venirea monahului Daniil Sihastrul, după o perioadă petrecută la Mănăstirea Putna și apoi în sihăstrie.

În afara aspectului religios, pictura interioară a Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Mănăstirea Voroneț este o adevărată capodoperă artistică, realizată în mare parte în perioada domniei lui Ștefan cel Mare. De asemenea, pictura exterioară, realizată în timpul domniei lui Petru Rareș, este considerată o capodoperă artistică, fiind considerată cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. În realizarea frescelor exterioare s-a folosit în principal culoarea albastră, care rămâne și astăzi predominantă, în special pe fațada unde este ilustrată „Judecata de Apoi”. Tehnica folosită de meșterii lui Petru Rareș – pigmenți pe bază de substanțe minerale naturale sau de sinteză – este elementul-cheie care a asigurat menținerea culorilor de-a lungul secolelor, în ciuda diferitelor intemperii care au lovit zidurile bisericii.