al deficitului de încasare în Uniunea Europeană. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de încasare, iar în 2021 această situație s-a menținut.

Potrivit celor mai recente date privind deficitul de încasare a TVA-ului, statele membre ale UE au suferit pierderi de venituri în valoare de 61 de miliarde de euro în 2021, iar România a ocupat primul loc în această privință.

Cu toate că suma reprezentată de deficitul de încasare a TVA în statele membre ale UE este extrem de mare, aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 38 de miliarde de euro față de datele revizuite din 2020, majoritatea statelor membre ale UE înregistrând progrese în asigurarea conformității la plata TVA, conform unui raport publicat marți de Comisia Europeană.

Suma de 61 de miliarde de euro reprezintă venituri pierdute din fraudă și evaziune în materie de TVA, practici de optimizare și evitare a TVA-ului, falimente nefrauduloase, insolvențe financiare și erori de calcul.

Discrepanțele între statele membre ale UE au persistat în 2021, iar România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) și Lituania (14,5%). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Țările de Jos (minus 0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), Estonia (1,4%) și Slovenia (2%). În 2020, România a avut, de asemenea, cel mai mare deficit de încasare a TVA, dar primele estimări pentru 2022 sugerează o îmbunătățire a situației TVA, conform Comisiei Europene.

În termeni nominali, în 2021 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (14,6 miliarde de euro), Franța (9,5 miliarde de euro) și România (nouă miliarde de euro).

În timp ce unele pierderi de venituri sunt inevitabile, acțiunile decisive și răspunsurile politice adecvate pot face o diferență reală, în special în ceea ce privește digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea tranzacțiilor în timp real și plata electronică, conform raportului.

Raportul se concentrează în special asupra României, unde deficitul de încasare a TVA rămâne ridicat și neschimbat de mai mulți ani. Din 2000, primul an în care s-a publicat studiul UE privind decalajul TVA, deficitul de încasare a TVA a fluctuat peste pragul de 30%. În plus, deficitul de încasare a TVA a fost semnificativ mai mare decât în orice alt stat membru în întreaga perioadă dintre 2000 și 2021. Între 2013 și 2021, acesta a variat între 33,2% și 39,7%.

Decalajul a rămas ridicat, în ciuda condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea conformității la plata TVA. În total, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual în 2017. Această schimbare semnificativă nu a avut niciun impact vizibil asupra conformității la plata TVA.

Măsurile luate de administrația română sunt similare cu cele adoptate de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia. În încercarea de a elimina frauda intracomunitară realizată prin intermediul firmelor fantomă (Missing Trader IntraCommunity – MTIC), România a introdus și extins mecanismul intern de taxare inversă în 2013 și 2016.

De asemenea, România a introdus o schemă obligatorie de divizare a plății pentru persoanele impozabile și instituțiile publice cu restanțe fiscale sau care se află în procedură de insolvență. Această schemă a fost în vigoare între 2018 și 2020. În plus, în 2018, România a introdus case de marcat electronice pentru întreprinderile mijlocii și mari.

Măsurile similare luate, situația macroeconomică și alți factori, cum ar fi popularitatea plăților digitale sau indicele de corupție, nu disting clar România de grupul de state membre care au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a conformității la plată. O diferență notabilă este observată în raportarea digitală a tranzacțiilor cu TVA între România și acest grup. Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, plătitorii de TVA din România nu erau obligați să raporteze datele lor de tranzacționare până în 2022.

Acest lucru probabil a avut un impact negativ asupra eficienței aplicării impozitelor. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaționale. Cu toate acestea, Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a schimbat recent modul de funcționare. Începând cu 2022, companiile mari sunt acum obligate să transmită informațiile lor fiscale prin noul sistem SAF-T. Sistemul va fi extins ulterior la întreprinderile mijlocii (din 2023) și va fi introdus și pentru companiile mici în 2025. Estimările rapide indică o scădere a deficitului de încasare a TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, impactul introducerii acestui sistem probabil nu va fi vizibil decât într-o dată ulterioară, când estimările de conformitate pentru anii următori vor fi disponibile.