
Jurnalul din Nord, Canada, ziua 5: De la captivitate la ospăț - ursul care a surprins toți privitorii zburând.
Fotograful Rareș Beșliu, pasionat de natură și viața animalelor, a inițiat proiectul fotografic La NORD de cuvinte, care explorează legătura dintre regiunile arctice și schimbările climatice resimțite în România. El a efectuat numeroase expediții în cele mai reci zone ale lumii, precum Svalbard, Groenlanda și Arhipelagul Arctic Canadian, iar povestile și fotografiile sale vor fi publicate pe platforma adevărul.ro și în „Weekend Adevărul”.

Într-o dimineață, am savurat frigănele la micul dejun, la fel cum le făcea mama când eram mic. Mi-am amintit de ea și m-am întrebat ce ar spune dacă ar afla că sunt în capitala urșilor polari. Mi-ar reproșa că am plecat departe de casă sau s-ar mândri cu mine? Aș vrea să-i spun că o iubesc și că nu mai stau mult aici, să nu-și facă griji.
Peisajul s-a schimbat brusc de la o zi la alta, de la un golful înghețat parțial la un peisaj acoperit complet de zăpadă. Mi-a fost greu să disting țărmul de apă, totul era alb în jur. Un urs dormea în departare, iar soarele a reușit să străpungă norii grei, oferindu-mi un cadru perfect pentru fotografie.
Am întâlnit o ursoaică cu un pui mare, echipată cu un dispozitiv de monitorizare la gât. Am reușit să admir frumusețea lor și să simt forța pe care o emană aceste animale. Mai târziu, am asistat la un eveniment special, numit „bear lift”, unde un urs era transportat cu elicopterul pentru a fi eliberat într-o zonă propice hrănirii. Imaginea ursului prins în plasă și ridicat în aer mi-a rămas întipărită în minte.
Am explorat o pădure de conifere și am descoperit o vulpe „cross fox” superbă. Am observat și alte specii de animale în sălbăticie, precum vulpea polară. Am realizat cât de mic suntem în comparație cu forța naturii și cât de puternice sunt aceste animale în lupta pentru supraviețuire.
După o zi plină de evenimente, cu întâlniri cu animale sălbatice și peisaje impresionante, am realizat că timpul petrecut în această zonă minunată a fost prea scurt. Cu un zâmbet pe buze, mă pregătesc să plec, promițându-mi că mă voi întoarce în alt anotimp pentru a descoperi noi aspecte ale naturii.
Comentarii recente